du-te! rămân pe străzile albastre

nu mi-e frică.

fugi! aruncă-te! du-te!

frunzele ce tot cad din copaci îmi vor fi albastre. am să şi pictez un tablou.

uite! vezi?! am ce face..

fugi! aruncă-te! du-te!

ca mai apoi să ai să te stingi.

pe 18, când ai să pleci, am să îmi fac o cafea svelta-cafe minceur şi am să o servesc la o terasă de sub un pod albastru din oraşul armonic.

am să râd şi-am să zâmbesc şi am să urlu de fericire-n inimă.

am să cer baloane de la cafenea ca să le împart copiilor pe care-i voi întâlni.

fugi! aruncă-te! du-te! treacă-te!

căci am să am 4 zile pline de armonie în acel oraş la acea terasă de sub un pod albastru.

iar pe 24 în tot frigul jucăuş am să găsesc un mylo xylto cu care am să mă îmbrăţişez.

fugi! aruncă-te! du-te! stinge-te!

eu am să fiu în tot acest timp, cu caii mei negri pe care am să-i tot plimb.

fugi! aruncă-te! du-te! rezolvă-te!

şi ce-i un om atunci când alegi o hârtie...?